FILIÁȚIE s.f. 1. Înrudire în linie descendentă; descendență. 2. (Fig.) Legătură stabilită între fapte, între lucruri care derivă unul din altul. [Pron. -li-a-ți-e, gen. -iei, var. filiațiune s.f. / cf. fr. filiation, lat. filiatio]. Vezi definitia »

MINUTERÍE s.f. Aparatura acului care arată minutele la un ceasornic. [Gen. -iei. / < fr. minuterie]. Vezi definitia »

BUJÍE, bujii, s. f. Dispozitiv cilindric al unui motor cu explozie, prevăzut cu doi electrozi, între care se produce scânteia electrică necesară aprinderii amestecului carburant. – Fr. bougie. Vezi definitia »

MIATONÍE, miatonii, s. f. (Med.) Absență a tonusului muscular. [Pr.: mi-a-] – Din fr. myatonie. Vezi definitia »

-OPÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) vedere”. [< fr. -opie, it. -opia, cf. gr. -opia < ops]. Vezi definitia »