Definita cuvantului binoclu
binóclu (binócluri), s. n. – Instrument optic folosit pentru a vedea obiectele la distanță. Fr. binocle.Der. binocla, vb. (a privi cu binoclu; a privi pe furiș); binocular, adj. din fr. binoculaire.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu binoclu
ȘPERÁCLU s. n. un fel de cui cu vârful puțin îndoit, folosit în loc de cheie. (după germ. Sperrhaken) Vezi definitia »
PÉPLU s.n. Mantie scurtă femeiască fără mâneci, prinsă pe umeri cu o agrafă, purtată de femei în antichitatea greco-romană și astăzi în India. [Var. peplum s.n. / < lat. peplum]. Vezi definitia »
CIÓCLU, ciocli, s. m. (Peior.) Persoană care transportă morții la groapă. – Cf. bg. čokla. Vezi definitia »
ansamblu de elemente care formează un tot organizat, concurând la același rezultat, cu economie de mijloace Vezi definitia »
TÉMPLU, temple, s. n. Edificiu special amenajat pentru practicarea unui cult religios (mozaic, budist etc.). – Din lat. templum, fr. temple. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z