Definita cuvantului bîrsan
bîrsán (bârsánă), adj. – Se spune despre oile de Bîrsa, regiune din sud-estul Trans., și de lîna lor lungă și aspră. De la Bîrsa, nume al regiunii a cărei capitală este Brașovul; ambele nume au probabil aceeași origine. Cihac, II, 490, se gîndește mai curînd la numele mag. al orașului respectiv, Brassó, ceea ce este de fapt același lucru. – Der. bîrsănesc, adj. (din Bîrsa).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bîrsan
asirián (asiriánă), adj. – Din Asiria. Din Asiria (sec. XIX). Var. asir, folosită de Eminescu și reluată de Crainic, nu are întrebuințare efectivă, fiind mai curînd o licență poetică. Vezi definitia »
BĂLÁN, -Ă, bălani, -e, adj. 1. (Despre oameni) Blond. ♦ (Substantivat, m.; ir.) Dracul. 2. (Despre animale) Cu părul alb; plăvan. ♦ (Substantivat) Nume care se dă unor animale domestice cu părul alb. Adăp bălanul și-l încalec (STANCU). – Din băl + suf. -an. Vezi definitia »
organ sexual masculin. Vezi definitia »
ROMÁN2, -Ă, romani, -e, s. m. și f., adj. I. S. m. și f. 1. Persoană care făcea parte din populația de bază a statului roman și care se bucura de drepturi depline de cetățenie. 2. Locuitor al Romei. II. Adj. Propriu Romei antice sau imperiului întemeiat de Roma, care se referă la Roma, care aparține Romei. ◊ Cifre romane = cifre reprezentate prin litere din alfabetul latin. Biserica romană = Biserica catolică; catolicism. – Din lat. romanus. Vezi definitia »
NORMALIÁN, -Ă s.m. și f. (Rar) Normalist. [Pron. -li-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. normalien]. Vezi definitia »