zăhărí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăhărésc, imperf. 3 sg. zăhărea' conj. prez. 3 să zăhăreáscă Vezi definitia »

năzărí (năzărésc, năzărít), vb. – 1. (Rar) A întrezări, a descoperi. – 2. (Rar) A apărea, a se arăta. – 3. (Refl.) A i se părea, a avea impresia. Sl. nazrĕti „a întrezări” (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Miklosich, Lexicon, 404; Cihac, II, 469), cf. sl., bg. nazirati. La ultimul sens poate exista o încrucișare cu sl. nazorŭ „bănuială”. – Der. năzăritură, s. f. (închipuire); năzarnic, adj. (cu toane); năzăreală, s. f. (viziune). Vezi definitia »

insusiri Vezi definitia »

MORÁVURI s. n. pl. obiceiuri și deprinderi de comportare morală ale unui popor, ale unei comunități umane etc. (după lat. mores) Vezi definitia »

șupurí², șupurésc, vb. IV refl. (reg.) a se năpusti. Vezi definitia »