HARTOÍ, hartoiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A da la o parte, a cârmi din drum carul, sania etc. ♦ Refl. (Despre sănii) A aluneca într-o parte. [Var.: hartuí vb. IV] – Din magh. fartolni. Vezi definitia »

mihói s.n. (reg.) sărbătoare populară de toamnă, când se serbează patronul oilor. Vezi definitia »

OBÓI s.n. Instrument muzical de suflat, din lemn, în formă de tub, cu ancie dublă, cu găuri și cu clape. [Cf. it. oboe, germ. Oboe, fr. hautbois]. Vezi definitia »

OLÓI², oloiuri, s. n. (Înv. și pop.) Ulei. ♦ (Rar) Vopsea de ulei. – Din magh. olaj. Vezi definitia »

școrțoflói, școrțoflói, s.m. (reg.; deprec.) 1. om neglijent, murdar; școrțofleci. 2. om de nimic; școrțofleci. Vezi definitia »