JÁLE¹ s. f. 1. Tristețe, mâhnire, durere adâncă; jelanie (2). ◊ Loc. adj. De jale = trist, jalnic, de plâns; plin de dor. ◊ Loc. adv. Cu jale = cu amărăciune, dureros, jalnic. 2. (Înv.) Doliu. [Var.: (reg.) jéle s. f.] – Din sl. žalĩ. Vezi definitia »

JOULE, jouli, s. m. Unitate de măsură a energiei, egală cu lucrul mecanic efectuat de forța de un newton, când punctul ei de aplicație se deplasează cu un metru în direcția și în sensul forței. [Pr.: jul] – Din fr., enlg. joule. Vezi definitia »

Loessurile sînt pămînturi prăfoase de culoare galben deschisă, uneori cenușie sau brună, lipsite de stratificații evidente, Ele cuprind în masa lor canalicule verticale vizibile eu ochiul liber și dispun de o porozitate ridicată (40...60 ) cu precădere macroporozitate, de perrneabilitate foarte ridicată la aer și relativ ridicată la apă. Vezi definitia »

a-i număra cuiva bucățelele / îmbucăturile expr. (peior. – d. gazde, în raport cu oaspeții) a fi zgârcit cu tratația oferită unui musafir. Vezi definitia »

IÉSLE, iesle, s. f. Jgheab în care se dă de mâncare vitelor (în grajd). – Din sl. jasli. Vezi definitia »