Definita cuvantului pătrar
pătrár, pătráre, s.n., adj. 1. (înv. și pop.) pătrime, sfert. 2. (pop.) cele două faze ale lunii (când e pe jumătate luminată). 3. (reg.) cantitate de cereale, de lichide etc. egală cu o pătrare. 4. (adj.; înv. și reg.) care are patru ani, care merge pe patru ani.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pătrar
BARBÁR, -Ă s.m. și f. 1. Nume dat de greci și romani oricărui individ care aparținea unei populații străine care nu vorbea latina sau greaca; străin. 2. (La pl.) Nume dat în trecut popoarelor migratoare care au invadat Imperiul roman în primele secole ale erei noastre; (la sg.; rar) individ care aparține unui asemenea popor. 3. (Fig.; adesea adj.) Om crud, sălbatic, necivilizat; grosolan. [Acc. și bárbar. / < lat. barbarus, gr. barbaros – străin, cf. fr. barbare]. Vezi definitia »
VITULÁR, -Ă adj. (Vet.) Febră vitulară = boală care se ivește uneori la vaci imediat după fătare. [< fr. vitulaire, cf. lat. vitulus – vițel]. Vezi definitia »
VELÁR2, -Ă adj., s. f. (consoană) care se pronunță prin apropierea bazei limbii de vălul palatului; gutural (2). (< velă + -ar, după fr. véliaire) Vezi definitia »
HILÁR, -Ă adj. Referitor la hil; al hilului. [< fr. hilaire]. Vezi definitia »
OPINCÁR, opincari, s. m. 1. Persoană care poartă opinci; om de rând, țăran. 2. Persoană care lucrează sau vinde opinci. – Opincă + suf. -ar. Vezi definitia »