chezáș (chezáși), s. m. – 1. Garant. – 2. Zălog. – 3. Martor, persoană care confirmă, care garantează faptele. – 4. Suport, piedestal. Mag. kezes (Cihac, II, 489; DAR; Gáldi, Dict., 87. Apare cu forma rom. din 1434. – Der. chezășie, s. f. (acțiunea de a garanta; cauțiune; siguranță; în Trans., angajament solemn între logodnici, în prezența preotului și a doi martori); chezășui (var. chezăși, chezășlui), vb. (a garanta, a asigura; a încredința; refl., a se angaja, a se obliga); chezășuitor, s. m. (garant); închezășlui (var. închizeșlui), vb. (a garanta). Vezi definitia »

potcaléș, -ă, adj. (înv. și reg.; despre oameni) arțăgos, cicălitor; intrigant. Vezi definitia »

ócoș, -ă, ócoși, -e, adj. (reg.) 1. deștept, isteț, priceput. 2. sfătos, încrezut. 3. șiret, viclean. Vezi definitia »

BEȚIGÁȘ, bețigașe, s. n. Bețișor. – Din băț. Vezi definitia »

linguráș, linguráșe, s.n. (reg.) lingurea, scobitura pieptului. Vezi definitia »