năplái, s.n. (reg.) 1. căldură mare, arșiță, zăpușeală, zăduf. 2. sufocare (din cauza căldurii), năplăială. Vezi definitia »

ai¹ art. v. al Vezi definitia »

GRISAI /-zĂ�i/ s. n. PicturĂ� monocromĂ� în camaieu gri, care imitĂ� efectele sculpturii. -Din fr. Grisaille Vezi definitia »

LAI s.n. (Lit.) Poezie medievală cu caracter liric sau narativ. [Pron. le, pl. -uri. / < fr., engl. lai < cuv. celtic]. Vezi definitia »

líștai adv. – 1. (Olt.) Îmbibat, înmuiat. – 2. (Mold.) Aidoma, bucățică ruptă. – Var. Mold., Munt. lișteav, Olt. leșteav, Trans. lejdeu. Origine îndoielnică, probabil expresivă. Trebuie să aparțină la familia lui fleșcăi, cu pierderea inițialei, ca în fleandură › loandră, cf. flișvăi, vb. (a se bălăci, a tropăi), cuvînt rar, flișcă etc. Echivalența semantică între topit (‹ turnat, topit) și „asemănător”, ca în leit. Legătura cu sb. lice „față” (Cihac, II, 173) sau sb. bliškav „strălucitor” (Scriban) nu e sigură. Cf. lișcotă, s. f. (mulțime de copii), pe care Scriban o pune în legătură cu lișiță; liticaș, s. m. (plevușcă). Vezi definitia »