ARGÍLĂ s.f. (Petr.) Rocă sedimentară, alcătuită din silicați de aluminiu, foarte răspândită în natură și folosită în olărie, în sculptură etc.; lut. [Pl. -le. / < fr. argile, it. argilla < lat. argilla]. Vezi definitia »

PRALÍNĂ, praline, s. f. Bomboană cu învelișul de ciocolată sau de zahăr și cu miezul de migdală sau de nucă. – Din fr. praline. Vezi definitia »

PROTUBERÁNȚĂ s.f. Ieșitură în afară a unui obiect, a unui organ etc.; proeminență. ◊ (Anat.) Protuberanță inelară = segment al encefalului, situat între bulb, pedunculii cerebrali și cerebel. ♦ (la pl.) Proeminențe de culoare roșie pe suprafața Soarelui, formate din mase uriașe de gaze incandescente care ating înălțimi de sute de mii de kilometri. [< fr. protubérance, cf. lat. protuberantia]. Vezi definitia »

hostopoácă s.f. (reg.) furcitură, claie de fân. Vezi definitia »

ciorobáră, ciorobắri, s.f. (reg.) 1. coțofană, ciorcușă, țarcă. 2. (la pl.) lișițele carului. Vezi definitia »