CĂPĂLUÍT, -Ă, căpăluiți, -te, adj. v. CĂPĂLUI. – [DAR] Vezi definitia »

AUTOFÍT s. m. 1. făt teratologic care poate trăi în viața extrauterină. 2. plantă autotrofă care se nutrește prin fotosinteză direct din materia organică. (< fr. autophyte) Vezi definitia »

CHIT adv. (Franțuzism) Achitat, plătit. ◊ (Fam.) A fi chit (cu cineva) = a-și fi plătit o datorie față de cineva. [< fr. quitte]. Vezi definitia »

MICROMETEORÍT s. m. particulă meteorică din spațiul cosmic, de dimensiuni foarte mici. (< fr. micrométéorite, engl. micrometeorite) Vezi definitia »

LĂLĂÍT, lălăituri, s. n. (Fam.) Faptul de a lălăi. – V. lălăi. Vezi definitia »