Definita cuvantului pângar
pângár, -ă, adj., s.m. și f. (reg.) 1. (s.f.) spurcăciune, scârnă; (fig.) vorbă murdară, obscenă, trivială. 2. (s.f.) rușine, dezonoare.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pângar
BĂSNÁR, băsnari, s. m. (Înv.) Persoană care născocește povestiri fantastice, mincinoase. – Din basn (= basm) + suf. -ar. Vezi definitia »
tălmăciár, tălmăciári, s.m. (înv.) tălmaci. Vezi definitia »
OLTÁR, oltare, s. n. (Înv. și pop.) Altar. – Din sl. olŭtari. Vezi definitia »
SUBMANDIBULÁR, -Ă, submandibulari, -e, adj. (Anat.; despre glande salivare și ganglioni) Care se află sub mandibulă. – Sub1- + mandibular. Vezi definitia »
CALENDÁR s.n. 1. Indicator sistematic al succesiunii lunilor și zilelor unui an. 2. Sistem de împărțire a timpului în ani, luni și zile, bazat pe fenomenele periodice ale naturii. 3. Almanah. [< it. calendario, cf. lat. calendarium]. Vezi definitia »