MUȘCĂTÚRĂ, mușcături, s. f. 1. Acțiunea de a mușca și rezultatul ei. ♦ Senzație dureroasă de arsură, usturime. ♦ Felul în care apropie cineva dinții pentru a mușca. ♦ Fig. Vorbă mușcătoare, ironie usturătoare; înțepătură. 2. Rană, semn produs prin mușcare. 3. Bucată dintr-un aliment atât cât poate cineva mușca o data. – Mușca + suf. -ătură. Vezi definitia »

VARSECÚNDĂ, varsecunde, s. f. (Fiz.) Unitate de măsură pentru energia reactivă. [Abr.: vars] – Din fr. varseconde. Vezi definitia »

AVANPREMIÉRĂ s. f. reprezentație pentru critici, ziariști etc. înaintea premierei unui spectacol, a unui film. (< fr. avant-première) Vezi definitia »

CLOROMICETÍNĂ s. f. cloramfenicol. (< fr. chloromycétine) Vezi definitia »

DIURÉZĂ s. f. 1. proces de formare și eliminare a urinei. 2. excreție abundentă de urină. (< fr. diurèse, lat. diuresis) Vezi definitia »