Definita cuvantului pânzaică
pânzáică, pânzăici, s.f. (reg.) 1. cearșaf. 2. țesătură groasă și mare de cânepă sau de lână pe care se bate fasolea, mazărea, lintea. 3. saltea.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pânzaică
KINORÁMĂ s.f. Procedeu de filmare și de proiecție pentru ecran panoramic, reprezentând o formă dezvoltată a sistemului cineramă, cu deosebirea că în cele trei cabine de proiecție se află două aparate, ceea ce permite proiectarea neîntreruptă a filmelor de lung metraj. [< germ. Kinorama]. Vezi definitia »
PRIPEÁLĂ, pripeli, s. f. Faptul de a (se) pripi. 1. Grabă mare; precipitare. 2. (Înv. și reg.) Căldură mare și dogoritoare; arșiță. – Pripi + suf. -eală. Vezi definitia »
MIRÚȚĂ, miruțe, s. f. Plantă erbacee cu peri aspri și țepoși, cu flori purpurii sau violete (Anchusa officinalis). – Cf. mieriu1. Vezi definitia »
MÁPĂ1 s. f. 1. carton, piele etc. în care se păstrează diferite hârtii, desene etc. ◊ dosar. 2. servietă. (< germ. Mappe) Vezi definitia »
NAFTALÍNĂ s. f. Substanță cristalizată, lucioasă, albă, cu miros pătrunzător, extrasă din gudroanele de la distilarea uscată a cărbunilor de pământ și folosită în industria chimică, ca insecticid, la conservarea blănurilor și a materialelor textile etc. ◊ Expr. (Fam.) (Parc-ar fi) scos de la naftalină = a) se spune despre ceva învechit, demodat, desuet; b) se spune despre ceva revenit în atenție după o lungă uitare. A pune (ceva) la naftalină = a nu te mai interesa ceva; a da uitării. – Din fr. naphtaline. Vezi definitia »