DISCOMICÓZĂ s.f. Boală caracterizată prin numeroase abcese cronice și provocată de discomicete. [< fr. discomycose]. Vezi definitia »

CVERULÉNȚĂ s. f. tendință patologică a cuiva spre revendicări nefondate, având convingerea de a fi nedreptățit. (< fr. quérulence) Vezi definitia »

RUPTÚRĂ, rupturi, s. f. 1. Faptul de a se rupe; întrerupere a continuității materiei, fig. a relațiilor, a colaborării dintre oameni. 2. Loc în care un obiect este rupt; sfâșietură, spărtură, gaură. ♦ Locul unde un teren este rupt de ape, de puhoaie. ◊ Ruptură de pantă = loc în care pornește brusc panta unui deal sau a unui munte. 3. Bucată ruptă din ceva. ♦ Zdreanță, cârpă. – Rupt² + suf. -ură. Vezi definitia »

ȘPÍCHERIȚĂ s.f. v. spicheriță. Vezi definitia »

HIPNONARCÓZĂ, hipnonarcoze, s. f. (Med.) Narcoză obținută prin hipnoză profundă. – Din germ. Hypnonarkose. Vezi definitia »