Definita cuvantului bitușă
bitúșă (-șe), s. f. – Blană, haină din piele de oaie cusută pe dos (cu blana în interior). – Var. bitușcă; botoașe, botoșană, s. f. (oaie bătrînă). Mag. bojtos, buitus (Drăganu, Dacor., V, 333). Pentru Lahovary 315, este cuvînt anterior fazei indo-europene.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bitușă
ANTEDÁTĂ s.f. Dată anterioară celei considerate ca prezente sau a unei date reale. [Cf. fr. antidate]. Vezi definitia »
TIPÉSĂ s. f. (peior.) femeie, individă (de proastă calitate). (< fr. typesse) Vezi definitia »
COLÁSTRĂ s. f. v. coraslă. Vezi definitia »
MONOFÓNĂ, monofone, adj. (Muz.; despre melodie) Care este executat de o singură voce sau de un singur instrument. – Din monofonie (derivat regresiv). Vezi definitia »
CIOÁCĂ, cioace, s. f. (Reg.) Vîrf de munte sau de deal. — Comp. sb. čuka. Vezi definitia »