Definita cuvantului bitușă
bitúșă (-șe), s. f. – Blană, haină din piele de oaie cusută pe dos (cu blana în interior). – Var. bitușcă; botoașe, botoșană, s. f. (oaie bătrînă). Mag. bojtos, buitus (Drăganu, Dacor., V, 333). Pentru Lahovary 315, este cuvînt anterior fazei indo-europene.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bitușă
TRANSFORMÁTĂ s. f. (mat.) figură generată prin transformarea unei alte figuri. (< fr. transformée) Vezi definitia »
CUPÚRĂ [CU-PÜ-] s. f. 1. tăietură; (parte dintr-un) articol, anunț etc., tăiat dintr-un jurnal. 2. (fin.) bilet de hârtie, cu imprimare specială, emis ca bancnotă, bani de hârtie și titluri de valoare (acțiuni și obligațiuni). (< fr. coupure) Vezi definitia »
MOTORÉTĂ s. f. motocicletă ușoară, cu capacitate cilindrică mică. (< fr. motorette) Vezi definitia »
TABLÉTĂ s. f. 1. (ant.) placă ceramică pentru scris. 2. pastilă (1) de consistență dură. 3. preparat alimentar uscat de formă plată. 4. (inform.) dispozitiv pentru introducerea manuală a imaginilor grafice în terminal de către utilizator. 5. specie publicistică înrudită cu pamfletul, caracterizată printr-o maximă comprimare, incisivitate și expresivitate; bilet. 6. șervețel bordat plasat sub bibelouri sau pe tăvile de servit cafea, dulceață etc. (< fr. tablette) Vezi definitia »
conăceálă s.f. (înv.) 1. poposire, conăcire, popas, odihnire. 2. adăpost, găzduire. Vezi definitia »