Definita cuvantului bivol
bívol (bívoli), s. m. – Vită cornută asemănătoare cu boul, cu păr negru. – Var. bi(h)ol. Mr. (buval) ‹ ngr. βοὺβαλος, megl. bivul. Bg. bivol, din sl. byvolŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac), cuvînt care nu aparține totuși fondului sl. (Miklosich, Fremdw., 80). Nu pare posibilă der. directă din lat. bubalus, propuse de Diez, Gramm., I, 259. Der. bivolar, s. m. (păzitor al unei cirezi de bivoli); cf. bg. bivolar; bivolărie, s. f. (grajd de bivoli); bivolesc, adj. (de bivol); bivoliță, s. f. (femela bivolului), cf. bg. bivolica.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bivol
GOMENÓL s. n. Lichid medicamentos uleios, incolor sau gălbui, de natură vegetală, întrebuințat ca antiseptic (al căilor nazale). – Din fr. goménol. Vezi definitia »
UVIÓL s. n. Varietate de sticlă transparentă pentru radiațiile ultraviolete. [Pr.: -vi-ol] – Din germ. Uviol, fr. uviol. Vezi definitia »
NICÓL s. m. dispozitiv pentru producerea și analiza luminii polarizate, bazat pe fenomenul de dublă refracție. (< fr. nicol) Vezi definitia »
ACÍCOL, -Ă adj. care se dezvoltă pe frunzele aciculare ale coniferelor. (< fr. acicole) Vezi definitia »
CANABINÓL s. n. substanță activă din hașiș. (< germ. Kannabinol) Vezi definitia »