Definita cuvantului blană
blánă (blắni), s. f. – 1. Scîndură. – 2. Piele de animal cu păr cu tot. – Mr., megl. blană (numai cu sensul 1). Sl. *blana, cf. slov., ceh. blana „pojghiță”, sb. blanak „scîndură”, slov. blanja „scîndură”, pol. błona „membrană”, rus. (o)bolonĭ „coajă”, oboločka „cuvertură” (Berneker 69; DAR); și oblon. Par fără obiect strădaniile lui Pascu, I, 196, de a apropia aceste cuvinte de un problematic dalm. *plana, it. piana, fr. planche. Der. blănar, s. m. (meseriaș care face îmbrăcăminte din blană); blănăreasă, s. f. (dans tipic); blănărie, s. f. (obiecte de îmbrăcăminte din blană); blănit, adj. (cu blană; căptușit cu blană); îmblăni, vb. (a căptuși cu blană); blănos, adj. (căptușit cu blană). Ngr. μπλάνα provine din sl. după Meyer, Neugr. St., II, 44, și din rom., după Murnu, Lehnwörter, 35.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu blană
PELVICELULÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesutului celular al bazinului. [< fr. pelvicellulite]. Vezi definitia »
HAȘMĂ s.f. Plantă erbacee comestibilă, cu frunze cilindrice, asemănătoare cu ceapa, dar cu bulbul constituit din mai mulți căței asemănători cu niște cepe mici deformate, cu gust și miros de usturoi. Este specifică bucătăriei franceze, fiind numită și ceapă-franțuzească sau eșalot; fr. echalote; germ. Schalotte, engl. shallot (Allium ascalonicum) Vezi definitia »
osfinteálă, osfintéli, s.f. (înv.) ajutor, asistență. Vezi definitia »
OSTEOSCLERÓZĂ s.f. (Med.) Condensare a țesutului osos. [< fr. ostéosclérose]. Vezi definitia »
PUPÍLĂ s. f. 1. orificiu central al irisului ochiului, prin care pătrund razele de lumină. 2. deschidere, reală sau imaginară, care limitează fluxul luminos ce străbate o lentilă sau un sistem optic. (< fr. pupille, lat. pupilla) Vezi definitia »