Definita cuvantului bleandă
bleándă (blénde), s. f. – 1. Obiect flasc, masă informă și fără consistență. – 2. Leneș, bleg, molîu; persoană greoaie în mișcări. – 3. Palmă, lovitură. – 4. Uliu. Creație expresivă (Iordan, BF, II, 181), cf. bleau, bleg, bleot. Coincide cu o rădăcină sl., cf. sl. bledynŭ „leneș” de la bledovati „a nu face nimic”, rut. blendati (Byhan, JB, IV, 304), sb. blendak „tont”. – Der. blend(ăr)ău, (var. blendoi), s. n. (masă informă); bleancă, s. f. (gură, cioc), cf. fleancă; blendi, vb. (a împinge, a îmbrînci, a arunca), pe care DAR și Candrea îl derivă de la rut. blenditi; blencheci, vb. (a flecări, a trăncăni); blenderi, vb. (a mișca picioarele).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bleandă
HELIOCENTRÁLĂ s.f. Centrală electrică solară. [Cf. fr. héliocentrale]. Vezi definitia »
HEXASTÍHĂ v. hexastih1. [DOOM 2] Vezi definitia »
bilaiseală, s. f. sg. (intl.) înșelătorie care constă în a-i cere unui vînzător restul la o bancnotă arătată, dar nu și înmânată acestuia. Vezi definitia »
BETEÁLĂ s. f. 1. (Adesea fig.) Fir lung de metal auriu sau argintiu. ♦ Spec. Podoabă făcută din asemenea fire (pentru mirese). [Var.: peteală s. f.] 2. (Bot.) Orzoaică-de-baltă (Vallisneria spiralis). [Var.: peteálă s. f.] – Din ngr. petálion. Vezi definitia »
CÓRFĂ, corfe, s. f. (Rar) 1. Coș1 (1). 2. (În limbajul minerilor) Colivie (2). – Din germ. Korf. Vezi definitia »