FLORÉTĂ s. f. armă albă, lungă, flexibilă, cu lama în patru muchii, fără tăiș, în exercițiile de scrimă. ◊ probă de scrimă practicată cu această armă. (< fr. fleuret, germ. Fleurett) Vezi definitia »

MÚRĂ s.f. (Mar.) 1. Manevră curentă prin care colțul de jos al unei vele se întinde spre proră. 2. Expresie folosită pentru a arăta poziția velierului în raport cu vântul. [< it. mura]. Vezi definitia »

CITOCHINÉZĂ s.f. v. citocineză. Vezi definitia »

HUIDÚMĂ, huidume, s. f. (Fam.) Persoană mare și grasă; matahală. – Et. nec. Vezi definitia »

STEWARDÉSĂ, stewardese, s. f. Femeie care face parte din personalul de bord al unui avion, având sarcina de a îndruma și de a servi călătorii. [Pr.: stiu-ar-] – Din engl. stewardess. Vezi definitia »