HĂUÍT, hăuituri, s. n. Răsunet prelung, ecou; hău². [Pr.: hă-u-] – V. hăui. Vezi definitia »

YTRÍT s.n. (Min.) v. Gadolinit. [sil. -trit] (etim. după Ytterby, v. yterbit) Vezi definitia »

jugălít, -ă, adj. (reg.; despre vită) muncit, folosit zilnic. Vezi definitia »

STĂVILÍT, -Ă, stăviliți, -te, adj. Care a fost barat, zăgăzuit cu un stăvilar. ♦ (Fig.) Care a fost oprit, împiedicat în acțiune. – V. stăvili. Vezi definitia »

SFEROCÍT s. n. globulă roșie din sânge cu diametrul redus și cu grosimea crescută, element constant în diferite forme de anemie hemolitică. (< fr. sphérocyte) Vezi definitia »