MANIÁC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de o manie; (om) preocupat în mod exagerat de ceva; tipicar. (< fr. maniaque) Vezi definitia »

BRAC², bracuri, s. n. Rest, rămășiță bună de aruncat, nefolositoare; sfărâmătură, bucată. ◊ Loc. adj. De brac = care nu este bun de nimic; de neîntrebuințat. Cal de brac. ♦ Spec. Deșeu rezultat în cursul fabricării hârtiei. – Din rus. brak. Vezi definitia »

popoiác, popoiáci, s.m. (reg.; ir.) preot tânăr, lipsit de experiență și cam dichisit; popenci, popic, popici, popiștoc, popârțac. Vezi definitia »

PARADIZIÁC, -Ă adj. Ca în paradis; minunat, încântător. [Pron. -zi-ac. / cf. fr. paradisiaque, it. paradisiaco]. Vezi definitia »

STOMAC abataj, cantină, ghiozdan, jgheab, magazie, pipotă, raft. Vezi definitia »