AMONIÁC s. n. Gaz incolor, cu miros înțepător, înecăcios, obținut din combinarea hidrogenului cu azotul, întrebuințat la fabricarea acidului azotic, a îngrășămintelor azotoase, a explozivelor etc. [Pr.: -ni-ac] – Din fr. ammoniaque. Vezi definitia »

acmác, adj. – Începător, novice, fără experiență. < Tc. akmak (‹ arab. ahmaķ), cf. Lokotsch 35. Sec. XVIII, azi înv. Vezi definitia »

lac (lácuri), s. n. – Vopsea, glazură, etc. Fr. laque sau germ. Lack. – Der. lăcui, vb.; lăcuitor, s. m.; lachirui, vb. (înv., a da cu lac), din germ. lakieren (Borcea 195). Vezi definitia »

DĂNÁC, dănaci, s. m. (Reg.) Băiat măricel; băiețandru, flăcăiaș. – Bg. danak. Vezi definitia »

ANAFRODIZIÁC, -Ă, anafrodisiaci, -ce, adj., subst. 1. Adj., s. n. (Substanță) care face să înceteze dorințele sexuale. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care nu are dorințe sexuale, ale cărei organe sexuale sunt atinse de atonie. [Pr.: -zi-ac] – Din fr. anaphrodisiaque. Vezi definitia »