COLÓN, colonuri, s.n. Porțiune a intestinului gros care se găsește între cec și rect. – Din fr. côlon, lat. colon. Sursa: DEX '98 Vezi definitia »

EȘANTIÓN s.n. 1. Probă, mostră dintr-un produs, dintr-o marfă etc. 2. Mulțimea obiectelor socotite într-o statistică; parte a unui univers analizat (statistic) pentru a determina prin ea calitățile universului. [Pron. -ti-on. / < fr. échantillon]. Vezi definitia »

-CRON² Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) timp”. [< fr. -chrone]. Vezi definitia »

FULMICOTÓN s. n. exploziv puternic obținut prin acțiunea acidului azotic asupra celulozei; nitroceluloză. (< fr. fulmicoton) Vezi definitia »

GLUTÓN s.m. Animal carnivor cu blana brună-deschisă, care trăiește în ținuturile polare nordice. [< fr. glouton]. Vezi definitia »