PROFESORÁȘ, profesorași, s. m. (Depr.) Diminutiv al lui profesor. – Profesor + suf. -aș. Vezi definitia »

PLĂIÉȘ, plăieși, s. m. 1. (În evul mediu) Locuitor de la graniță însărcinat cu paza frontierei țării în părțile de munte; grănicer, străjer. 2. Locuitor de la munte; muntean. [Pr.: plă-ieș] – Plai + suf. -aș. Vezi definitia »

FĂGÁȘ, făgașe, s. n. Urmă adâncă (și îngustă) săpată în pământ de șuvoaiele apelor de ploaie sau lăsată de roțile unui vehicul. ♦ Scobitură săpată pe întreaga lungime a frontului minier de abataj, pentru a ușura desprinderea ulterioară a rocii. ♦ Fig. Direcție, drum. Și-a orientat cercetările pe un nou făgaș. [Pl. și: făgașuri. – Var.: (reg.) hăugáș, hogáș, văgáș s. n.] – Din magh. vágás. Vezi definitia »

piepturáș, piepturáși, s.m. (reg.) 1. pasăre migratoare, mică și cântătoare, cu coadă lungă, roșie; codroș. 2. pasăre denumită și căldăraș (cu aripi negre lucitoare). Vezi definitia »

prutáș, prutáși, s.m. (reg.) persoană care locuiește în regiunea Prutului sau care este originară de acolo. Vezi definitia »