PRÉJMĂ s. f. v. preajmă. Vezi definitia »

șotítă s.f. (reg.) țuică foarte slabă, obținută la sfârșitul distilării. Vezi definitia »

ÍDRĂ s.f. v. hidră. Vezi definitia »

FLÁNȘĂ, flanșe, s. f. 1. Bordură la capătul unei piese, făcând sau nu corp comun cu piesa, care constituie organul de legătură, de obicei prin șuruburi, cu o altă piesă. 2. Piesă plată care servește la îmbinarea etanșă în prelungire sau de ramificație a unor piese, conducte etc. – Din germ. Flansche. Vezi definitia »

SEMIÓTICĂ s.f. Știință care se ocupă cu studiul general al semnelor întrebuințate în cadrul vieții sociale. Vezi definitia »