ORTOPEDAGÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în ortopedagogie. [< fr. orthopédagogue]. Vezi definitia »

TĂFĂLÓG, -OÁGĂ, tăfălogi, -oage, adj. (Reg.) Cu mișcări încete, molâu. – Et. nec. Vezi definitia »

NEOLÓG s.m. Neologist. [< fr. néologue]. Vezi definitia »

ANDROLÓG, -Ă s. m. f. medic specialist în andrologie. (< fr. andrologue) Vezi definitia »

EPILÓG, epiloguri, s. n. Partea finală a unor lucrări literare în care autorul rezumă concluziile, subliniază anumite idei din operă și face cunoscută pe scurt evoluția viitoare a personajelor sale; încheiere. ♦ Fig. Sfârșit al unei situații, al unei acțiuni, al unei întâmplări etc. – Din fr. épilogue, lat. epilogus. Vezi definitia »