ic (ícuri), s. n. – Pană de despicat lemne. Mag. ik (Cihac, II, 508; Gáldi, Dict., 93). – Der. icui, vb. (a pune o pană, a înțepeni). Vezi definitia »

PIROTÉRMIC, -Ă, pirotermici, -ce, adj. Care dezvoltă căldură prin ardere. – Din fr. pyrothermique. Vezi definitia »

DEZOXIRIBONUCLÉIC adj. m. (În sintagma) Acid dezoxiribonucleic = substanță complexă care se găsește mai ales în nucleul celulelor vii, având un rol important în transmiterea ereditară a unor caractere și însușiri. – Din fr. désoxyribonucléique. Vezi definitia »

clic² s.n. sg. (reg.) mămăligă sau pâine rea, neamestecată bine sau necoaptă, cleioasă și lipicioasă; clisă, clei, letin, terci. Vezi definitia »

ANTOLÓGIC, -Ă adj. De antologie. [Pl. -ci, -ce. / cf. fr. anthologique]. Vezi definitia »