SPOIÁLĂ, spoieli, s. f. Faptul de a (se) spoi; spoit¹, văruială. ♦ (Concr.) Strat protector cu care se acoperă suprafața unui obiect. ♦ Fig. Însușire superficială a unor maniere civilizate, a unor noțiuni de cultură etc.; pospăială. ♦ (Peior.) Fard. [Pr.: spo-ia-] – Spoi + suf. -eală. Vezi definitia »

POLITÉȚĂ s. f. v. politețe. Vezi definitia »

MICROSPOROFÍLĂ s.f. Frunză pe care se dezvoltă microsporangele. [< fr. microsporophile, cf. gr. mikros – mic, phyllon – frunză]. Vezi definitia »

CUCOÁRĂ s. f. v. cocor. Vezi definitia »

MĂMIȚÍCĂ s. f. Diminutiv al lui mămiță. [Var.: mamițícă s. f.] – Mămiță + -ică. Vezi definitia »