mihéi, mihéiuri, s.n. (reg.) atelier; masa tâmplarului; strung. Vezi definitia »

căștéi (-i), s. m. – Zgîrcit, avar. – Var. coștei. Rus. kaštei (Cihac, II, 45). Înv. Vezi definitia »

sărăcéi s.m. pl. (înv.) corp de călăreți în număr de 500 care, împreună cu scutelnicii (v.), formau călărimea Bucureștiului sub căpitanul spătăriei (v.). Vezi definitia »

JOCHÉI s.m. v. jocheu. Vezi definitia »

ciocănăței s.m. pl. (reg.) plantă ornamentală numită și condurul-doamnei sau ciocănaș. Vezi definitia »