valideá (-ále), s. f. – Sultana mamă. Tc. (arab.) validé (Șeineanu, III, 127). Vezi definitia »

însușirea de a fi tolerabil. /tolerabil + – itate. Vezi definitia »

VERGEÁ, vergele, s. f. Băț, vargă, nuia; bară (îngusta și flexibilă) de metal sau de lemn, cu folosiri diverse. ♦ (Spec.) Sucitor (1). ♦ Spec. Fiecare dintre bețișoarele care se pun între firele urzelii pe măsură ce acestea se înfășoară pe sulul războiului de țesut. ♦ Spec. Fiecare dintre stinghiile care alcătuiesc gratiile unei ferestre. – Lat. *virgella (= virgula). Vezi definitia »

schembeá, schembéle, s.f. 1. (înv.) stomac sau abdomen de animal domestic (mai ales de vacă); burduf (pentru brânză, untură, făină, tutun etc.); conținutul unui burduf. 2. (înv. și reg.) ciorbă de burtă; ciorbă din peritoneul mielului; drob de miel. Vezi definitia »

neghineá, neghinéle, s.f. (reg.) specie de garoafe. Vezi definitia »