OȚÉT s. n. Lichid cu gust acru, obținut prin fermentarea acetică a vinului, a berii etc. sau prin diluarea cu apă a acidului acetic concentrat, întrebuințat în alimentație drept condiment sau conservant. ◊ Expr. (Fam.) A face pe cineva cu ou și cu oțet = a batjocori, a ocărî pe cineva. – Din sl. ocĩtŭ. Vezi definitia »

cornét², cornéturi, s.n. (înv.) stindardul unui escadron de cavalerie. Vezi definitia »

cănăbét s.n. (reg.) cană, vas de lut. Vezi definitia »

ÓFSET s. n. procedeu tipografic de imprimare după clișee metalice prin intermediul unui cilindru rotativ de cauciuc, pe care se imprimă imaginea clișeului. (< fr., engl. offset) Vezi definitia »

MILARÉT s. n. (Reg.) Cantitate sau număr mare din ceva. Vezi definitia »