-CHIRÍE elem. cheir(o)-. Vezi definitia »

ANATEXÍE s. f. transformare a rocilor din zonele adânci ale scoarței Pământului în mase compacte de gresie și granit. (< fr. anatexie) Vezi definitia »

RAMIFICÁȚIE s.f. Ramificare; încrucișare. ♦ (Concr.) Parte ramificată; ramură; braț; prelungire. [Gen. -iei, var. ramificațiune s.f. / < fr. ramification, cf. it. ramificazione]. Vezi definitia »

ANOXEMÍE s.f. (Biol.) Lipsă a unei bune oxigenări a sângelui. [Gen. -iei. / < fr. anoxémie, cf. gr. an – fără, oxys – viu, haima – sânge]. Vezi definitia »

STATÚIE, statui, s. f. Sculptură care reprezintă, în trei dimensiuni, imaginea integrală a unor ființe, a unor figuri alegorice etc., expusă de obicei într-un spațiu deschis. ◊ Expr. (Ir. sau prin exagerare) A ridica (cuiva) o statuie = a) a-și arăta recunoștința (față de cineva); b) a aduce (cuiva) laude superlative. [Pr.: -tu-ie. – Var.: (înv.) státuă s. f.] – Din fr. statue. Cf. lat. statua. Vezi definitia »