ATAXÍE s. f. (Med.) Tulburare a coordonării mișcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase și centri nervoși. – Din fr. ataxie. Vezi definitia »

INTERPOZÍȚIE s.f. 1. Stare a unui lucru așezat între altele. 2. (Fig.) Intervenție a unei autorități superioare. ◊ (Jur.) Interpoziție de persoane = act prin care o persoană apare în locul alteia pentru a-i facilita unele avantaje pe care nu le-ar putea obține direct. [Var. interpozițiune s.f. / < fr. interposition, cf. lat. interpositio]. Vezi definitia »

CHITÍE s. f. v. tichie. Vezi definitia »

PALEONTOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul complex al organismelor fosile animale și vegetale. [Pr.: -le-on-] – Din fr. paléontologie. Vezi definitia »

MACROCHEIRÍE s. f. dezvoltare excesivă a mâinilor. (< fr. macrochéirie) Vezi definitia »