Definita cuvantului piantă
piántă, piánte, s.f. (reg.) partea de sub călcâi a unui obiect de încălțăminte.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu piantă
pașă, pașale s. n. (intl.) șeful unei bande de infractori. Vezi definitia »
CHIMOGRÁMĂ s. f. curbă, rezultatul înregistrărilor la chimograf. (< fr. kymogramme) Vezi definitia »
DIAFRAGMATÍTĂ s.f. Inflamație a diafragmei. [< fr. diaphragmatite]. Vezi definitia »
férță (férțe), s. f. – Anvergura unei pînze (de ambarcație). Mag. fércz „caiet” (Bogrea, Dacor., IV, 814). Vezi definitia »
CONCHÍSTĂ, conchiste, s. f. (Italienism) Cucerire (amoroasă). ♦ Femeie cucerită, sedusă. – Din it. conquista. Vezi definitia »