COSITORÍT¹, cositorituri, s. n. Faptul de a cositori. – V. cositori. Vezi definitia »

PROZELÍT, -Ă s. m. f. cel convertit de curând la o credință, la o ideologie, doctrină etc. (< fr. prosélyte, lat. proselytus, gr. proselytos) Vezi definitia »

folosit pe messenger;da Vezi definitia »

pocít¹ s.n. (pop.) boală cu deformații fizice, hemoragie, paralizie, epilepsie, poceală. Vezi definitia »

ANORTÍT (‹ fr. {i}; {s} gr. an- „fără” + orhos „drept”) s. n. Feldspat plagioclaz, bogat în calciu, de culoare alb-roșiatică, cenușiu, cu luciu sticlos. Este întîlnit în geode, în unele bombe vulcanice și în rocile magmatice ultrabazice. Se utilizează ca fondant la fabricarea porțelanului și faianței. Vezi definitia »