KARNÁC s.n. Calitate de bumbac egiptean. [< fr. karnac]. Vezi definitia »

CAIMÁC, caimacuri, s. n. 1. Smântână groasă care se prinde pe suprafața laptelui fiert. ◊ Expr. A lua caimacul = a lua pentru sine partea cea mai bună. 2. Spumă care se face la suprafața unei fierturi de cafea. 3. Pătura (arsă a) tutunului din ciubuc, formată în jurul și deasupra cărbunelui. – Tc. kaymak. Vezi definitia »

EXTRACARDIÁC, -Ă adj. care își are originea în afara inimii. (< fr. extracardiaque) Vezi definitia »

UBÁC s. n. versant al unui munte expus spre umbră. (< fr. ubac) Vezi definitia »

CLAC s.n. (Rar) Pălărie cilindrică care se poate turti și purta sub braț. [Pl. -uri. / < fr. claque]. Vezi definitia »