rúță! interj. (reg.) strigăt, chemare a rațelor. Vezi definitia »

TÓPLIȚĂ, toplițe, s. f. (Reg.) 1. Izvor, pârâiaș cu apă caldă; ochi de apă care nu îngheață iarna. 2. Braț izolat, mort al unui râu; apă stătătoare, băltoacă. 3. Loc special amenajat într-o topliță (1, 2) pentru puieții de salmonide din incubatoare, în vederea acomodării înainte de trecerea lor în apele curgătoare. – Din sl. toplica. Vezi definitia »

ANGLÍSTICĂ s. f. disciplină care studiază limba, cultura și civilizația engleză. (< engl. anglistics) Vezi definitia »

FÚNGĂ s.f. (Mar.) Parâmă, frânghie pentru ridicarea velei la catarg. [Cf. it. fionco]. Vezi definitia »

várgă¹ (nuia) s. f., g.-d. art. vérgii; pl. vergi Vezi definitia »