INÉL, inéle, s. n. ~ 6. (Mat.) Mulțime de elemente închisă față de două operații binare, dintre care prima formează cu mulțimea dată un grup (3) comutativ, iar cea de-a doua este asociativă față de elementele mulțimii și distributivă în raport cu prima operație. [MW] Vezi definitia »

păducél (păducéi), s. m. – 1. Scaiete (Crataegus oxyacantha). – 2. Rîie a oilor. – 3. Mîncărime sau furnicătură pe tălpile picioarelor. – Mr. piducl’aș, megl. piduțel. Lat. *peducellus „sarcopt”, în loc de peducullus (Pușcariu 1239; Candrea-Dens., 1305; REW 6349; Pușcariu, Dacor., VII, 479), cf. it. pedicello „viemișor”. Numele de spin se explică prin usturimea produsă de fructul său. Scriban îl explică prin credința populară că ar provoca furnicătură; dar e vorba de o etimologie populară. – Cf. păduche. Vezi definitia »

VÂNTICÉL, vânticele, s. n. Vântuleț. – Vânt + suf. -icel. Vezi definitia »

tricapél adj. – Numele unui anumit fel de hîrtie de birou, care avea drept marcă trei pălării. It. tre cappelli (Tiktin). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

RAPÉL s.n. 1. Readucerea la poziția inițială a unei piese sau a unui sistem tehnic. 2. (Alpinism) Manevră de coardă care asigură coborârea celor mai dificile pasaje cu maximum de securitate. ♦ Coborâre în rapel = coborâre în alpinism a unui perete abrupt printr-un sistem de coardă dublă. 3. (Med.) Reînnoire a unui vaccin; repetare a unei manifestări sau a unei intervenții. [Pl. -le, -luri. / < fr. rappel]. Vezi definitia »