trosnitorinc, trosnitorinci s. m. (intl.) bătăuș, huligan. Vezi definitia »

BANC¹, bancuri, s. n. 1. Îngrămădire de nisip, de pietriș sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor, ajungând uneori până la suprafața apei. 2. Cârd mare de pești marini. – Fr. banc. Vezi definitia »

hodrânc, hodrâncuri, s.n. (reg.) uneltele de lucrat la fân (furca, grebla, coasa). Vezi definitia »

bocánc (-ci), s.m. – Gheată rezistentă, botină. – Var. bocancă, bocînc(i), boconci. Mag. bakancs (Cihac, II, 483; Gáldi, Dict., 109). Se spune mai ales despre încălțămintea folosită în armată, fapt pentru care cuvîntul este cunoscut în toate regiunile. – Der. bocîncar, s.m. (cizmar). Vezi definitia »

CLONC², cloncuri, s. n. Instrument cu ajutorul căruia se produc în apă zgomote care sperie peștele, mai ales somnul, și îl gonește către plase sau cârlige. Vezi definitia »