Definita cuvantului pioncăni
pioncăní, pióncăn și pioncănésc, vb. IV (reg.) 1. (despre curci) a scoate strigătul caracteristic speciei; a pioncăi. 2. a vorbi cu voce subțire, pițigăiată; a pioncăi. 3. a vorbi încet, slab, stins; a pioncăi, a pioci. 4. a slăbi, a se topi (de boală sau de bătrânețe); a deveni moale, fără putere. 5. a merge, a se deplasa greu, a (se) pioncăi. 6. a nu mai vedea bine. 7. a se mocoși, a se mocăi.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pioncăni
ZĂTONÍ, zătonesc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. (Despre pești) A se aduna, a se strânge într-un zăton. 2. Tranz. A stăvili cursul unei ape (cu zătoane). – Din zăton. Vezi definitia »
POVÂRNÍ, povârnesc, vb. IV. 1. Refl. A se înclina, a se apleca. ♦ A se gârbovi (de bătrânețe). 2. Refl. și tranz. A (se) prăbuși, a (se) prăvăli, a (se) răsturna. – Din bg. povărna, scr. povrnuti. Vezi definitia »
RĂCNÍ, răcnesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate strigăte puternice și prelungi; a rage, a mugi, a zbiera. 2. (Despre oameni) A scoate strigăte puternice; p. ext. a vorbi răstit și tare, a se răsti (la cineva). – Din sl. ryknonti. Vezi definitia »
ȚĂHNÍ, pers.3 țăhnește, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre câini) A lătra cu întreruperi (mai ales urmărind sălbăticiunile sau vânatul); a chefni. – Țah + suf. -(ă)ni. Vezi definitia »
ÎNDEPLINÍ, îndeplinesc, vb. IV. Tranz. A săvârși, a face, a înfăptui, a realiza ceva; a duce la bun sfârșit. – În + deplin. Vezi definitia »