Definita cuvantului pioncănit
pioncănít2, pioncănítă, adj. (reg.) 1. slab, topit (de boală sau de bătrânețe); care este fără putere, fără vlagă; pioncănit. 2. care merge, care se deplasează greu. 3. care are vedere slabă. 4. mocoșit, mocăit.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pioncănit
POVESTÍT s. n. (Rar) Povestire. – V. povesti. Vezi definitia »
țăcănit, nebun, aiurit, zăpăcit, țicnit, dus cu pluta. Vezi definitia »
MÂHNÍT, -Ă, mâhniți, -te, adj. Întristat, îndurerat; trist, deprimat. – V. mâhni. Vezi definitia »
ZOOFÍT, zoofite, s. n. (Ieșit din uz) Celenterat. [Pl. și: (m.) zoofiți] – Fr. zoophyte. Vezi definitia »
HOPLÍT s.m. Soldat pedestru greu înarmat la vechii greci. [< fr. hoplite, gr. hoplites]. Vezi definitia »