ALESÍDĂ, aleside, s. f. (Înv.) Lănțișor întrebuințat la ceasornice de buzunar, ca podoabă femeiască în jurul gâtului etc. [Var.: alăsídă s. f.] – Ngr. alysida. Vezi definitia »

ESTRÓNĂ s. f. foliculină. (< fr. oestrone) Vezi definitia »

ECLÍPTICĂ s.f. Orbită descrisă de Soare în mișcarea lui aparentă anuală pe bolta cerească. [Gen. -cii. / < fr. écliptique]. Vezi definitia »

OBSOLESCÉNȚĂ s.f. Declasare tehnologică a unui material industrial prin apariția altuia, mai modern; uzură morală. ◊ obsolescență profesională = proces de învechire a componentelor unei profesiuni ca urmare a asimilării progresului tehnico-științific. (< engl., fr. obsolescence) Vezi definitia »

PÁNTĂ s. f. 1. înclinare, povârniș al unui teren, al unei suprafețe; declivitate. 2. (mat.) unghi format de o dreaptă sau de un plan cu o dreaptă sau cu un plan orizontal. ♦ ă unei drepte = tangentă trigonometrică a unghiului făcut de o dreaptă cu axa absciselor. (< fr. pente) Vezi definitia »