HIPSOTERAPÍE s. f. folosire terapeutică a climatului de altitudine. (< fr. hypsothérapie) Vezi definitia »

CULTIVÁȚIE s.f. Întreținere a solului efectuată cu ajutorul cultivatorului. [Gen. -iei. / cf. it. coltivazione]. Vezi definitia »

COPROLOGÍE s. f. 1. studiu chimic și bacteriologic al materiilor fecale. 2. scatologie (1). (< fr. coprologie) Vezi definitia »

VAGOTONÍE s. f. tulburare neurovegetativă caracterizată printr-o sensibilitate specială a sistemului nervos autonom dirijat de penumogastric. (< fr. vagotonie) Vezi definitia »

FORMÁȚIE s. f. 1. întocmire, organizare; constituire. 2. cuvânt format pe terenul limbii proprii prin mijloace interne. 3. componenta unei echipe sportive; ansamblu, echipă, colectiv. 4. combinație de cifre, figuri sau poziții la unele jocuri (loto, șah etc.). 5. pregătire într-un domeniu. (< fr. formation, lat. formatio) Vezi definitia »