poinóc s.n. (înv. și reg.; la plugul de lemn) cuiul fixat în grindei, de care se leagă rotila. Vezi definitia »

MULTILÓC adj. (despre avioane) cu mai multe locuri. (după fr. multiplace) Vezi definitia »

TALCIÓC, talciocuri, s. n. Piață de vechituri. – Din rus. tolciok. Vezi definitia »

VENTRILÓC, -Ă, ventriloci, -ce s. m. și f. Persoană care poate rosti cuvintele fără a mișca buzele și fără a deschide gura, dând impresia că vorbește din abdomen. [Var.: ventrilóg, -ă s. m. și f.] – Din fr. ventriloque. Vezi definitia »

Soroc popular superstițios de la șezători, format dintr-un smoc de cânepă cu mai multe șuvițe dispuse circular(radial) din centrul smocului așezat de regulă pe un scaun. Fiecare șuviță era boteză cu un nume de fată sau de fecior și care se aprindea la smoc, cu o puzderie de cânepă, de la lampă sau vatră focului, apoi cât de repede ardeau șuvițele botezate așa se credea că se căsătoresc tinerii între ei. Are origini populare în satele de pe valea superioră a Mureșului și Bistra Mureșului, pe vremurile când se torcea cânepa. Vezi definitia »