Definita cuvantului bocal
bocál (bocale), s. n. – Pahar, cupă. – Var. (Trans.) bucal, pocal. Este cuvînt care trebuie să fi intrat în rom. prin diverse căi, cf. fr. bocal (din it. boccale); din it. provine și sb. bokal, mag. bokál (Miklosich, Fremdw., 78), cf. și tc. bukal. Var. se explică prin germ. Pokal.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bocal
UNIPETÁL, -Ă adj. (Despre flori) Care are o singură petală. [Cf. fr. unipétale]. Vezi definitia »
LANDSMAL [LANDSMÓL] s. n. limbă literară norvegiană modernă, având structură gramaticală și fond principal danez. (< fr. landsmal) Vezi definitia »
CHAPARRÁL CEA-/ s. n. asociație vegetală de tip mediteranean formată din tufișuri xerofile spinoase, închircite, în preriile din California și Mexic. (< sp. chaparral) Vezi definitia »
MEDIÁL, -Ă adj. median. ◊ (despre vocale) care se articulează în partea de mijloc a cavității bucale. (< fr. médial, lat. medialis) Vezi definitia »
PRIMORDIÁL, -Ă, primordiali, -e, adj. De la început, de la origine, inițial, originar; p. ext. de primă importanță, principal, esențial. [Pr.: -di-al] – Din fr. primordial. Vezi definitia »