ÎNCHINĂTÓR, -OÁRE, închinători, -oare, s. m. și f. Persoană care se roagă, se închină, își face semnul crucii; p. ext. credincios. ◊ (Înv.) Adorator, admirator. Închina + suf. -ător. Vezi definitia »

STEREOCOMPARATÓR s. n. aparat fotogrammetric pentru determinarea dimensiunilor unui obiect cu ajutorul stereogramelor. (< fr. stéréocomparateur, germ. Stereokomparator) Vezi definitia »

PRELUCRĂTÓR, -OÁRE, prelucrători, -oare, adj. Care prelucrează, al cărui obiectiv este prelucrarea materialelor. Industrie prelucrătoare. – Prelucra + suf. -ător. Vezi definitia »

STĂTĂTÓR, -OÁRE, stătători, -oare, adj. 1.Care stă pe loc, care nu se mișcă, imobil, fix; (în special despre ape) care nu curge. ◊ Piatră stătătoare (și substantivat, f.) = piatra fixă din sistemul celor două pietre ale morii. 2.(Înv.:despre oameni) Cu locuința statornică; stabil. 3. (În loc. adj.) De sine stătător = care poate exista și se poate menține prin propriile sale puteri sau însușiri, care nu depinde de nimeni sau de nimic; independent. – Sta + suf. -ător. Vezi definitia »

JUNIÓR, -OÁRĂ I. s. m. f. sportiv tânăr (între 1³ și 1⁹ ani). II. s. m. (după un nume onomastic) fiu, descendent (în raport cu tatăl). (< fr. junior, lat. iunior) Vezi definitia »