locmá (locmále), s. f. – 1. Prăjitură orientală semănînd cu uscățelele. – 2. Sinecură; mîncare bună. – Mr. locmae. Tc. (arab.) lokma (Șeineanu, II, 239; Meyer 231; Lokotsch 1335), cf. ngr. λοϰμᾶς, bg., sb. lokma, alb. lokmë. Vezi definitia »

netócma conj. (înv.) darămite, cu atât mai mult (sau mai puțin); cu toate că, chiar dacă. Vezi definitia »

ulamá, ulamále, s.f. (înv. și reg.) ciucure de mătase sau de lână (la perdele, perne etc.). Vezi definitia »

forma de nesupunere,de refuz temporar de a executa comenzile invatate la dresaj.retivitatea poate fi activa(refuzul efectuarii comenzilor cu agresivitate) sau pasiva Vezi definitia »

ÎNHUMÁ vb. tr. a înmormânta. (< fr. inhumer, lat. inhumare) Vezi definitia »