însulițătór, însulițătoáre, adj. (înv.) care împunge, care străpunge cu sulița (sau ca sulița); împungător, străpungător. Vezi definitia »

PERCOLATÓR s.n. Aparat în care se face percolarea (1). [< fr. percolateur]. Vezi definitia »

OCHIȘÓR, ochișori, s. m. 1. Diminutiv al lui ochi¹ (I 1). 2. (Bot.) Scânteiuță. – Ochi¹ + suf. -ișor. Vezi definitia »

DEȘTEPTĂTÓR, -OÁRE, deșteptători, -oare, adj. Care deșteaptă din somn. ♦ Ceas deșteptător (și substantivat, n.) = ceasornic care sună automat la o oră spre a deștepta pe cineva din somn. – Deștepta + suf. -ător. Vezi definitia »

HORTICULTÓR, -OÁRE, horticultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu horticultura. – Din fr. horticulteur. Vezi definitia »